Bruce Lee si filozofia Parkour
Bruce Lee a realizat ca artele martiale, cu toate ca au o traditie de mii de ani, sunt exact acest lucru, traditii.
Erau prea multe reguli, prea multe miscari pre-stabilite. Nu exista libertatea miscarii si deci, nici libertatea mintii.
El credea ca, libertatea inseamna individ, nu doar miscare repetitiva, negandita. Urmand un set de reguli sau miscari pre-stabilite, nu vom invata sa intelegem miscarea pe care o facem pe motiv ca nu ne vom pune intrebari. Nu vom contesta nimic, nu vom intelege procesul.
Acelasi lucru se aplica si in Parkour. Oamenii se deplaseaza de la A la B fara a fii constienti macar ca se deplaseaza. Toti se misca la fel pentru ca asa face toata lumea si asa a fost dintotdeauna.
Bruce a inteles ca traditia in acest context era defapt gresita. Urmand un set de reguli, ne pierdem imediat libertatea.
El a dorit sa dezvolte o arta martiala care sa permita miscarea instinctiva. Credea ca cea mai eficienta arta martiala ar fi lipsita de o doctrina, fara un cadru rigid de reguli si miscari deja stabilite.
In esenta, scopul nu era sa te concentrezi pentru a gasi o solutie, ci de a se concentra, evitand prea multa reflexie. Acest lucru este dificil pentru ca oamenii au tendinta sa asocieze toate experientele traite. Toate perceptiile noastre, in orice moment ales, sunt bazate pe experiente deja traite. Asadar, in momentul in care evaluam o situatie, automat o asociem cu experiente similare din trecut, proces care poate duce la indoiala si negativitate.
Bruce spunea despre arta lui Jeet kune Do :
Poti sa te confrunti cu o situatie fara sa ii dai un nume. A-i da un nume, a o transforma intr-un cuvant, duce la teama.
Conceptul de a incerca sa nu te gandesti la situatia in care esti, ci doar de a simtii situatia, este la fel de fundamental in Parkour la fel cum era si pentru Bruce Lee. Exista o fraza care le leaga pe amandoua perfect : ezitarea duce la frica.
Evident, in momentul in care eziti, gandesti prea mult. Analizezi situatia, o compari si o asociezi cu situatii similare deja traite. Acesta este ultimul lucru pe care ar trebui sa il faci in Parkour. In artele martiale ale lui Bruce Lee acest lucru insemna sa risti o lovitura directa, in Parkour acest lucru inseamna sa risti o accidentare grava. Multi practicanti ai Parkour-ului (traceuri), care simt aceasta filosofie, chiar daca nu o cunosc, chiar practica aceasta metoda de a fi concentrat, fara a gandii prea mult. Aceasta reprezinta conceptul de golire a mintii.
Ideea este ca inaintea unei sarituri, absolut ultimul lucru la care ar trebui sa te gandesti este insasi saritura. Ar trebui de fapt sa te vezi deja trecut de obstacol si continuandu-ti traseul. Ar trebui sa simti miscarea ce se va executa, nu ce se poate intampla daca miscarea nu iti reuseste. O zicala Zen care l-a inspirat pe Bruce Lee in aceasta privinta, a fost urmatoarea, despre insasi miscarea umana :
“Ma misc si nu ma misc deloc . Nu exista acum fac asta, ci mai degraba o realizare interna a faptului ca acest lucru se intampla cu mine. Constiinta de sine este cel mai mare impediment in executarea corecta a oricarei miscari fizice.”
Este exact aceasta idee ce leaga Jeet Kune Do de Parkour. Intreaga idee in Parkour este sa te deplasezi dintr-un loc in altul in cel mai rapid, eficient si elegant mod posibil. Iar ca sa faci asta, trebuie sa ai fluiditate. Orice durata de timp in care te gandesti daca esti capabil sau nu sa executi o miscare, este un timp in care mintea calculeaza punctele negative si consecintele ce ar putea survenii. In momentul in care te gandesti ca trebuie sa trec de acest obstacol sau am incurcat-o rau, iti trezesti toate abilitatile prin frica (in alte cuvinte, daca iti spui ca trebuie neaparat sa treci de un obstacol, toate resursele corpului si toata energia va fi directionata spre acest scop, de a trece peste un obstacol. Frica mobilizatoare, poate cunoasteti expresia).
Bruce Lee a descoperit ca adevarata arta nu vine din repetarea miscarilor si imbunatatirea tehnicii, ci mai degraba din antrenarea vointei si aspectului mental. Pentru a ajunge la un grad minim de constiinta de sine, ca opus al gandirii continue, trebuie sa uitam de rezultat si sa ne concentram asupra actiunii in sine. Uitati de concepte ca a castiga sau a pierde, de mandrie sau durere.
In aceasta privinta, Bruce Lee spunea :
“Jeet Kune Do nu o da dupa corcodus, nu are scurtaturi sau miscari secrete. Urmeaza o linie dreapta spre obiectiv. Simplitatea este cea mai scurta cale intre doua puncte. Arta Jeet Kune Do este simplu de a simplifica.”
Ar fi putut sa vorbeasca despre Parkour folosind aceeasi fraza. Ideea de baza in Parkour ar fi ei bine, imaginati-va ca sunteti urmarit de un leu. Scopul este sa scapati cat mai repede. Pentru a face acest lucru cat mai eficient, trebuie sa simplificati lucrurile cat de mult posibil. In cazul lui Bruce Lee, scopul final era o lovitura clara, rapida si eficienta, in cazul Parkour-ului, scopul final este sa ajungi in alt loc in spatiu. Din acest motiv, trickurile folosite, atunci cand exista o alta metoda mai rapida si mai eficienta, nu sunt considerate Parkour. Daca sunt executatea stfel, sunt mai mult o arta decat eficiente si deci nu sunt Parkour.
Lumea este vazuta diferit prin fiecare pereche de ochi, si ca sa vezi ce drum trebuie sa urmezi TU, trebuie sa o vezi cu proprii tai ochi. Acceptam faptul ca cineva a decis ca un grup de ziduri si garduri vor decide ruta din punctul A la punctul B. Si ca oile, ne conformam. Fara a ne gandii. Nu ne mai bucuram de libertatea de a ne alege propriul drum, si cu toate ca sunt foarte multi care se complac in aceasta situatie, exista unii care totusi nu o fac.
Ar putea exista nenumarate trasee de la A la B, iar cine esti va determina drumul pe care il vei lua si cum il vei strabate. Este chiar aceasta expresie a propriei libertati , a miscarii instinctive ce arata elementul artistic. Prin intermediul Parkour-ului, descoperim o arta mai naturala, mai instinctiva.
Bruce Lee facea urmatoarea observatie :
“Expresia unui artist reprezinta esenta lui facuta vizibila, cunostintele sale, ca si stilul sau propriu. In spatele fiecarei miscari, muzica spiritului sau este vizibila. Altfel, miscarea sa ar fi goala, iar o miscare goala este ca un cuvant gol fara sens. Arta nu este niciodata o decorare, o infrumusetare, ci este expresia geniului. Arta, in alte cuvinte, este o tehnica de a dobandii libertate.”
A se remarca, arta nu este niciodata o decorare, o infrumusetare. Aici, el mentioneaza deasemenea si cunostintele. Asta deoarece, inainte sa vorbesti, trebuie sa inveti limba. Cu toate ca Parkour se refera la depasirea obstacolelor cat mai rapid si eficient, fara a intervenii prea multa gandire in proces, acesta este in esenta, scopul final. Cautarea interminabila a esentei fiecaruia este ceea ce face din Parkour o disciplina. Nu este doar o forma artistica, ci o cautare riguroasa a esentei, atat pe plan fizic cat si mental. Pentru a atinge scopul final, trebuie sa ai incredere in abilitatile tale. Insa nu poti sa fii sigur pe tine daca nu te antrenezi mult timp si cu seriozitate (consecventa).
Parkour este considerat de multi un sport dar nu este doar atat. Nu veti dezamagii pe nimeni daca nu veti mai practica Parkour. Nu exista reguli sau un anumit timp de respectat pentru a fii maestru. Nu va trebui sa marcati pentru a realiza ceva maret. Asa cum spun calugarii shaolini :
“Nu conteaza cat de incet mergi atata timp cat nu te opresti “
Exista multe feluri in care corpul uman se poate misca, si necesita mult timp si multa dedicare pentru a afla de ce este capabil propriul tau corp. In mod sigur, exista obstacole care pot fi depasite usor de unii, si mai greu de altii, inca o data inca o forma in care sinele fiecaruia este transpus in concret. In momentul in care sunteti fata in fata cu un obstacol, vreti ca, (virgula) corpul vostru sa stie deja felul in care se va misca, sa aiba deja reflexul format. Acest lucru ia timp, efort, disciplina, dedicare si mult antrenament.
Din nou, Bruce Lee afirma despre Jeet Kune Do :
“Miscari cu un scop. Scopul este executarea lor decat rezultatul final. Nu exista actor, doar actiunea. Arta inseamna o stapanire completa a tehnicilor, dezvoltate de reflexia spiritului”
Si astfel ajugem la concluzia inevitabila privind comparatia filosofiei lui Bruce Lee pentru arta sa si elementele fundamentale de filosofie ale Parkour-ului. Trebuie sa ne debarasam de ideile fixe si regulile prestabilite, traditionale, mostenite de cei dinaintea noastra, si trebuie sa ne gasim propria cale.
Tineti minte, prin ochii nostrii trebuie sa vedem lucrurile, nu prin a altora. Nu ii urmati pe cei care va trateaza ca pe oi. Nu acceptati ceea ce v-i se impune, intrebati mai degraba de ce se doreste o impunere a altor idei decat cele personale, de ce se vrea lipsa voastra de libertate.
Miscati-va liberi, fara forma, ca apa intr-un rau.